Activități în comisiile de lucru și alte organizații din care fac parte:
Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională
Comisia specială a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului de Informații Externe
Adunarea Parlamentară NATO
Grupurile parlamentare de prietenie cu India, Irlanda, Republica Democrată Congo, Indonezia
Reprezentând România
Luări de poziție cu privire la programele de înzestrare a Armatei și achizițiile efectuate în decursul anului 2017 din bugetul Ministerului Apărării Naționale și expunerea amendamentelor USR referitoare la bugetul alocat Apărării pentru anul 2018
Programele de înzestrare a Armatei, boicotate de PSD și aliații săi
În data de 14 noiembrie 2017, parlamentarii coaliției de guvernare PSD-ALDE au boicotat (pur și simplu nu s-au prezentat!) ședința Comisiei de Apărare în care trebuia să se aprobe legea de achiziție a rachetelor Patriot.
Situația a fost una extrem de gravă și fără precedent, deși domnul Dragnea și aliații lui ne-au obișnuit deja cu tot felul de tertipuri, inclusiv să își dea jos propriul guvern, atunci când interesele președintelui PSD au impus asta.
România risca astfel să nu cheltuiască cei 2% din PIB alocați Apărării, bani pe care țara noastră s-a angajat să îi utilizeze în scopul înzestrării. Ne-am fi pierdut astfel orice credibilitate, inclusiv în fața partenerilor noștri din Alianța Nord-Atlantică.
Am susținut, în plen, amendamentele USR la bugetul alocat Apărării pe 2018. Și le-am cerut reprezentanților actualei majorități să aprobe suplimentarea cu 161 713 mii lei a sumei alocate pentru carburanți și lubrifianți, cu 108 426 mii lei a sumei pentru asigurarea pieselor de schimb pentru tehnica de luptă și cu 16 525 mii lei a sumei pentru reparațiile curente la clădirile aflate în patrimoniul Armatei.
Niciuna dintre aceste solicitări, pe care le-am susținut cu argumente, nu a fost aprobată.
“(…)Ce vreau să înțelegeți este că nu contează cât de mulți bani vom aloca Ministerului Apărării Naționale, ci contează și cum distribuim acești bani. Nu contează cât de moderne sunt armele pe care le cumpărăm, dacă acestea nu pot fi folosite la capacitate maximă. Și folosirea lor la capacitatea maximă se poate face doar printr-un antrenament potrivit al militarilor noștri. Un pilot are nevoie, conform standardelor NATO, de 180 de ore minimum pe an pentru a putea folosi un avion de ultimă generație la capacitate maximă. În România sunt necesare 3132 de zile de instrucție pe mare și pe fluviu pentru marinari. Un militar din forțele terestre are nevoie de 150 de ore de marș pe an. Din păcate, în bugetul alocat Ministerului Apărării pentru acest capitol s-au prevăzut doar 50% din fondurile necesare pentru acest an.
(…)Tehnica de luptă se și defectează și are nevoie de reparații, iar pentru asta e nevoie de piese de schimb. Din păcate, și anul acesta doar 50% din necesarul de piese de schimb a fost bugetat.
(…)Armata are multe clădiri. Din păcate, marea lor majoritate sunt într-o stare de degradare avansată. Suma propusă pentru a fi suplimentată este necesară pentru a putea face mai multe reparații la aceste clădiri.
Considerații despre oportunitatea înființării în România a unui Centru de excelență pentru securitate cibernetică
În contextul intensificării în ultimii ani a atacurilor cibernetice și a creșterii importanței componentei de cyber defence în cadrul războiului hibrid, înființarea în România a unui Centru de excelență pentru securitate cibernetică se profilează ca fiind un deziderat extrem de important, capabil să furnizeze soluții și programe informatice menite să contribuie la consolidarea capacității de apărare cibernetică a țării noastre și a întregului spațiu NATO.
Am evocat în mai multe rânduri în ultimele luni această idee în spațiul public (detalii, în interviul radio de mai jos, între minutele 3.00 și 6.15), motiv pentru care m-a bucurat faptul că doamna senator Iulia Scântei a preluat-o, propunând înființarea, la Iași, a unui Centru guvernamental de excelență pentru securitate cibernetică.
Apreciez că este de datoria noastră, a cât mai multor politicieni responsabili, să susținem, indiferent de culoarea și orientarea noastră politică, astfel de inițiative care pot aduce un plus semnificativ de valoare pentru România.
Faptul că politicienii români de până acum nu au știut sau nu au dorit să îi facă pe români să creadă cu adevărat că pot fi cei mai buni într-un anumit domeniu a fost unul dintre aspectele care m-au nemulțumit cel mai mult, reprezentând, în fapt, și una dintre rațiunile pentru care am decis să mă implic activ în viața politică.
Consider că România merită și trebuie să ajungă vârf de lance măcar pe o componentă din acest domeniu în care țara noastră a fost înzestrată cu un potențial uriaș.
E limpede că în viitorul apropiat nu vom putea face avioane de luptă mai bune, nave de război mai bune sau tancuri mai bune decât țările care au acumulat deja experiență considerabilă în aceste domenii. Dar România are o “resursă naturală” extraordinară, pe care, dacă o va exploata așa cum se cuvine, în loc să o exporte înspre țările care valorifică acum la maximum potențialul IT-iștilor noștri, ar putea ajunge cu certitudine să exceleze în domeniul cyber defence.
Când și unde va fi înființat în România un astfel de centru de excelență sunt detalii care vor trebui discutate cu actualii decidenți la zi din zona politicilor militare. Cel mai important aspect în acest moment este reprezentat, însă, de necesitatea conjugării eforturilor în vederea ajungerii la o viziune comună și la un acord cu privire la rolul benefic pe care înființarea unui astfel de centru și valorificarea potențialului nostru în acest domeniu l-ar avea pentru România și pentru spațiul NATO.
Nu în numele meu!
Nu, domnilor Tăriceanu și Dragnea, nu toți parlamentarii României au luat act cu neplăcută suprindere de comunicatul Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii, ci doar dumneavoastră, doi oameni profund certați cu legea și profund corupți, care se dovedesc în stare să dea foc țării pentru a se salva.
Dimpotrivă, parlamentarii onești și de bună-credință, în numele cărora v-ați permis să vorbiți, nu sunt de acord cu comunicatul dumneavoastră!
Așa că, domnilor președinți ai celor două Camere ale Parlamentului, nu mai scrieți și nu mai vorbiți în numele nostru, pentru că nu aveți acest drept!
Este clar că modificările propuse de coaliția majoritară la legile Justiției trebuie retrase grabnic din Parlament. Toate semnalele primite, atât din interior, cât și din exterior, de la cetățeni de bună-credință, dar și de la asociațiile profesionale, pledează pentru această abordare. În caz contrar, este periclitată independența Justiției, care va fi subordonată factorului politic, și de toate progresele înregistrate de România în ultima perioadă se va alege praful.
De aceea, eu, senatorul USR Nicu Fălcoi, mă declar în profund dezacord cu comunicatul dat de dumneavoastră și consider că alegătorii noștri trebuie să știe că domnii Dragnea și Tăriceanu nu mă reprezintă și nu vorbesc în numele meu și nici în numele altor parlamentari de bună credință.
Nicu Fălcoi
Senator USR – Circumscripția electorală nr. 37 Timiș
Focus pe problemele județului: Dezbatere referitoare la deficitul de forță de muncă, joi, 16 noiembrie 2017
În urma analizei propunerilor prezentate și discutate în cadrul dezbaterii intitulată "Deficitul de forță de muncă din județul Timiș - soluții legislative pentru o problemă cronicizată", pe care am organizat-o joi, 16 noiembrie a.c., mi-am propus să lucrez la transpunerea în cadrul legislativ a următoarelor posibile soluții:
• Alocarea direct către angajatori a sumei destinate plăţii chiriei și simplificarea procedurilor birocratice de acordare a primei de relocare;
• Simplificarea procedurilor birocratice aferente efectuării decontului pentru naveta pe o rază de 50 de km până la locul de muncă;
• Simplificarea procedurilor de obținere a subvențiilor pentru angajarea șomerilor cu vârsta de peste 45 de ani;
• Simplificarea prevederilor în vederea obținerii de permise de muncă pentru angajații transfrontalieri - cetățeni din țări non-UE sau UE; Simplificarea procedurilor de angajare prevăzute în baza acordurilor bilaterale încheiate între state. Posibilitățile de angajare să fie oferite tuturor cetățenilor interesați să muncească în România și în special persoanelor care aparțin minorităților românești
În ce privește acordul cu Serbia, este necesară susținere inclusiv logistică și pentru crearea infrastructurii de transport sau pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport deja existente. Aceste demersuri ar trebui sprijinite de toți factorii politici de decizie și de reprezentanții tuturor autorităților publice de la nivel local și județean.
Lipsă de profesionalism, intenții nedeclarate sau rea-voință?
Inspirați, probabil, de modul de acțiune patentat la nivel național de guvernul de strânsură al domnului Dragnea, reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean Timiș și ai administrației publice locale din Timișoara și-au dat recent mâna într-un demers de reorganizare prin divizare a Colegiului Tehnic “Ion Mincu".
Nu asupra oportunității deciziei în sine mi-am propus să mă exprim acum.
Las la o parte și faptul că foarte recent emisul Ordin de ministru 5472/07.11.2017 al Ministerului Educaţiei Naţionale (cel privind aprobarea Metodologiei privind fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat, evidenţa efectivelor de preşcolari şi elevi şcolarizaţi în unităţile de învăţământ particular, precum şi emiterea avizului conform în vederea organizării reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru anul 2018-2019) mi se pare o mostră de document ce oferă măsura logicii înguste și abilităților profesionale limitate ale ministrului Liviu Pop, cel plantat de PSD în fruntea Ministerului Educației Naționale. Este limpede că acest ordin de ministru netezește calea unor decizii arbitrare, în care actori principali pot fi reprezentanții Inspectoratelor Școlare Județene și cei ai autorităților publice de la nivel local sau județean.
Ceea ce mi se pare însă cel puțin la fel de îngrijorător este setul subțire de non-argumente însăilate și livrate pe post de Expunere de motive și Raport de specialitate (ambele documente, întocmite absolut aiuritor, au stat la baza HCL-ului ce prevede divizarea totală a Colegiului Tehnic “Ion Mincu”)
Să fie vorba oare numai de nepricepere în întocmirea unor astfel de înscrisuri? Sau de un consens prealabil între ISJ Timiș și Primăria Timișoara, ce are în spate motivații mai mult sau mai puțin declarate?
Autorii expunerii de motive și ai raportului de specialitate invocă inclusiv argumentul abracadabrant potrivit căruia unul dintre motivele care au stat la baza deciziei ar fi economia care s-ar face la bugetul local prin renunțarea la chiria ce trece acum din buzunarul Primăriei în buzunarul unei regii autonome care aparține…tot Primăriei.
Până și declarațiile pe subiect apărute în presă sunt cel puțin bizare, câtă vreme se vorbește despre comasarea Școlii 26 cu Școala 24 (la care mai e puțin și se va învăța în trei schimburi, drept pentru care acum se intenționează, probabil, să se învețe în patru schimburi!), dar ni se prezintă, amalgamat, și argumentele de natură patrimonială legate de Școala 26.
Întreaga situație, asupra fondului căreia nu mă pronunț în acest moment, pentru că nu am toate datele necesare, mi-e teamă că poate duce cu gândul la posibile motivații nedorite, cu iz imobiliar, dincolo de gustul amar lăsat de senzația de încropeală și înțelegere tacită (ca să nu-i spun chiar blat!)
Nu pot să nu mă întreb însă, dincolo de motivațiile arbitrare care au fost prezentate în spațiul public, care au fost totuși criteriile obiective ce au stat la baza adoptării acestei decizii? Și asta câtă vreme, pe de o parte, rezultatele obținute la Bacalaureat în prima sesiune din 2017 au plasat Colegiul Tehnic "Ion Mincu" înaintea Colegiului Tehnic de Vest (de care vor fi preluate clasele cu profil de construcții de la "Mincu") și, pe de altă parte, numeroase rapoarte și statistici oficiale arată că piața forței de muncă din România are mare nevoie de meseriași (deci se presupune că autoritățile noastre ar trebui să se preocupe și să acorde atenție și calității învățământului tehnic).
În plus, dat fiind faptul că decizia de reorganizare afectează atât de multe persoane, n-ar fi fost deloc rău să se organizeze o dezbatere publică asupra oportunității ei, înainte ca elevii, părinții și cadrele didactice de la “Mincu” să fie puși în fața faptului împlinit! Dar asta ar fi fost, probabil, prea mult pentru Primăria Timișoara...
Sursă imagine: tion.ro
În vizită la Centrul Regional de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil din Timișoara, în calitate de reprezentant și secretar al Comisiei de apărare, ordine publică și siguranță națională a Senatului
Miercuri, 4 octombrie 2017, am inițiat audierea în cadrul Comisiei de apărare, ordine publică și siguranță națională a Senatului, al cărei secretar sunt, audierea domnului comisar-șef Leonard Florin Medrega de la Inspectoratul General pentru Imigrări.
Au fost dezbătute o parte din problemele Centrului Regional de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil din Timișoara pe care le-am constatat în timpul vizitei efectuate acolo la finalul lunii august 2017.
Am obținut următoarele informații și angajamente ferme din partea reprezentantului Inspectoratului General pentru Imigrări:
- până în luna ianuarie 2018, deficitul de personal din cadrul Centrului pentru refugiați din Timișoara va fi diminuat cu 1/4, prin angajarea de personal care să contribuie la o mai bună desfășurare a activităților în cadrul centrului;
- pentru diminuarea carențelor în ce privește dotarea tehnică și remedierea disfuncționalităților cauzate de subdimensionarea rețelei IT centrul va fi dotat cu încă 18 calculatoare, 10 imprimante și 3 scannere;
- parcul auto va fi suplimentat cu un microbuz cu o capacitate de 8+1 locuri și cu un autoturism;
- vor demara în curând, cu finanțare din fonduri europene, lucrările de construire a unui nou spațiu destinat Centrului de Tranzit în Regim de Urgență, urmând ca actualul spațiu să fie utilizat pe mai departe de Centrul Regional de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil, așa cum se întâmplă, de altfel, și în prezent, în baza unui acord între reprezentanții celor două centre. În felul acesta, va spori practic capacitatea Centrului Regional de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil cu 200 de locuri.
