ANews Buletinul informativ lunar al Agenției Naționale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale

Serie nouă (III.1). Nr. 174, iulie 2022

Anul European al Tineretului (AET) 2022 – Fă-ți vocea auzită!

Peste 250 de evenimente și activități înregistrate până acum pentru România

Urmărește materialul video de mai sus și află cum poți înscrie un eveniment sau o activitate în baza europeană de acțiuni în care se centralizează toate manifestările dedicate Anului European al Tineretului 2022. Fă-ți vocea auzită!

Știri. Evenimente. Perspective de învățare

Noua platformă de sprijin lingvistic online

Începând cu 1 iulie 2022, Comisia Europeană pune la dispoziția celor care doresc să-și îmbunătățească abilitățile de comunicare într-o limbă străină un nou suport lingvistic online (OLS). Serviciul va oferi treptat o gamă mai largă de servicii de învățare a limbilor străine, în toate cele 29 de limbi oficiale ale statelor membre ale UE și ale țărilor asociate la programele Erasmus+ și Corpul european de solidaritate (CES).

Noul OLS va cuprinde două părți distincte, ambele găzduite pe platforma de gestionare a învățării corporative a Comisiei Europene, denumită Academia UE:

O zonă de bază restricționată pentru participanții la Erasmus+ și la Corpul european de solidaritate, cu acces și funcționalități similare pentru toți utilizatorii, inclusiv pentru cei minori. Zona centrală va fi actualizată progresiv astfel încât:

• Să ofere utilizatorilor parcursuri individualizate de învățare a limbilor străine, în funcție de nevoile și interesele acestora;
• Să ofere comunităților de cursanți un spațiu destinat schimbului de întrebări și cunoștințe legate de domeniul lingvistic;
• Să ofere abordări mai interactive de învățare, inclusiv utilizarea noilor tehnologii;
• Să ofere un catalog de cursuri mai extins și mai variat;
• Să dispună de caracteristici de învățare asistată pentru mentori (profesori și alți membri ai personalului) care să îi însoțească pe cursanți și să le monitorizeze progresul (caracteristica de învățare mixtă).

Scopul noului OLS este de a însoți și de a asista participanții la programele Erasmus+ și Corpul european de solidaritate în vederea îmbunătățirii competențelor lingvistice ale acestora și a îmbunătățirii experienței lor de mobilitate.

O zonă deschisă, accesibilă oricărui cetățean interesat de învățarea unei limbi străine, care va conține videoclipuri și lecții scurte de familiarizare sau de împrospătare a cunoștințelor culturale și lingvistice, precum și unele materiale de bază pentru învățarea limbilor străine online. Scopul zonei deschise este de a încuraja învățarea limbilor străine și de a sărbători diversitatea lingvistică europeană.

Actuala platformă OLS nu va mai fi disponibilă începând cu 30 iunie 2022, iar datele utilizatorilor vor fi anonimizate în conformitate cu declarația de confidențialitate a OLS.

Campus International 2022 – Participă la sondaj

Campus International 2022 este un proiect european de anvergură prin care se urmărește realizarea unei analize sociologice a mobilităților internaționale ale studenților. Rețeaua implicată în administrarea proiectului este formată din Agenții Naționale Erasmus+ din mai multe țări europene (Germania, Finlanda, Țările de Jos, Luxemburg, Irlanda, Malta, Polonia, Slovenia, Ungaria, România), iar coordonarea științifică a proiectului este asigurată de Universitatea Fern din Hagen și de Serviciul German pentru Schimburi Academice (DAAD), cu suportul logistic al Institutului de Statistică Aplicată (ISTAT) din Germania.

În 2021, Agenția Națională din România s-a alăturat acestui proiect care își propune să demonstreze efectele pozitive pe toate planurile ale mobilităților Erasmus+, comparând răspunsurile a trei categorii de studenți în funcție de alegerile lor legate de mobilitățile Erasmus+ pe durata aceluiași an academic, respectiv 2022-2023: cei care se pregătesc să plece curând într-o mobilitate, cei care au planificată plecarea într-o mobilitate la o dată mai îndepărtată, precum și cei care nu intenționează să plece într-o mobilitate.

Lansăm invitația de a participa la acest studiu unui număr cât mai ridicat de studenți din România, astfel încât din analiza datelor să poată fi obținute concluzii și recomandări care să ne ajute să creștem impactul programului Erasmus+ în domeniul învățământului superior în țara noastră.

Prima etapă a sondajului este etapa de înregistrare. Aceasta constă în 20 de întrebări simple, majoritatea cu rol statistic de eșantionare, urmând ca după primirea răspunsurilor să fie lansate celelalte două etape ale cercetării propriu-zise. Timpul cumulat necesar pentru participarea la acest studiu va fi de maximum 30 de minute. Este importantă utilizarea unei adrese valide de e-mail, astfel încât să răspundeți la întrebările cuprinse în cele două chestionare pe care le veți primi la momente diferite de timp. Fiecare set de răspunsuri se va evalua separat, iar o parte din rezultate pot fi trimise în mod direct participantului la studiu, după analizarea acestora.

Includerea copiilor afectați de migrație – creează comunități și oferă soluții

Programul de Includere a copiilor afectați de migrație (ICAM – 612160-EPP-1-2019-1-IT-EPPKA3-IPI-SOC-IN) – un proiect centralizat finanțat prin Erasmus+ (??), este conceput pentru a restabili modul în care copiii afectați de migrație au acces la educație și pot crește în siguranță, adresându-se celor peste 10,5 milioane de copii europeni afectați de migrație (Children Affected by Migration – CAM). Acronimul CAM este folosit atunci când se discută despre copiii și tinerii refugiați, solicitanți de azil, migranți economic sau social sau despre cei lăsați în urmă de familia care se mută în altă țară, fie și pentru o perioadă mai scurtă. ICAM oferă sprijin școlilor pentru a le susține în eforturile lor de a remedia neajunsurile cauzate de pandemia recentă care a afectat grav educația tuturor copiilor.

ICAM susține drepturile tuturor acestor copii defavorizați și încurajează accesul acestora la educație de înaltă calitate, în conformitate cu Garanția Europeană pentru Copil și Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului.

Prin Programul ICAM, se urmărește îmbunătățirea climatului de „convivencia” (viața armonioasă) în școli, oferindu-se sprijin suplimentar pentru învățare și susținerea bunăstării sociale și emoționale a copiilor la școală și acasă.

Inspectoratul Școlar Județean Prahova este unul dintre partenerii proiectului ICAM, cu preocupări care vizează în mod expres copiii și tinerii din grupuri dezavantajate, precum romii, migranții și cei cu dizabilități. Instituția coordonează 250 de școli, cu 10.500 de angajați, profesori, personal administrativ și alte categorii de personal și se adresează unui număr de 120.000 de elevi, de la 3 la 19 ani.

Parteneriate și învățare – la școală și în afara școlii

În perioada 15-18 iulie 2022, elevii și profesorii de la Liceul Teoretic “Ion Barbu” din București s-au bucurat de vizita a două reprezentante ale Agrupamento de Escolas Camilo Castelo Branco din Vila Nova de Farmalicao, Portugalia, Carla Machado (limba engleză) și Elisa Costa (istorie). Liceenii noștri, care au beneficiat permanent de ghidaj și consiliere din partea doamnei profesor Machado, i-au organizat o petrecere surpriză și i-au mulțumit pentru sprijinul oferit pe parcursul ultimilor aproape doi ani școlari, în numeroase inițiatve de lucru, precum Erasmus, Școala Ambasador, European Youth Parliament, candidatura pentru Școala UNESCO.

Vizită a fost ocazionată de proiectele comune implementate în context Erasmus+ dar și în alte contexte educaționale - generând parcursuri ulterioare de învățare și perspective de dezvoltare, atât pentru elevi, cât și pentru profesori.

Întâlnirea de lucru de la școală, cu echipa proiectului Erasmus KA121 “Human Rights - Gender Equality”, s-a concentrat pe organizarea și pregătirea vizitei la București a celor 7 profesori și 18 elevi din școala parteneră portugheză, acreditată Erasmus. Am discutat despre tema proiectului, am stabilit elevii parteneri gazdă-oaspete, am stabilit activitățile comune și modul în care vor fi evaluate acestea astfel încât toți cei implicați să poată aprecia impactul și rolul lor asupra dezvoltării personale și profesionale.

Din programul vizitei a făcut parte și activitatea organizată la sediul Ambasadei Marii Britanii la București, o discuție informală cu un grup de profesori selecționați să participe la proiectul “Climate Action in Education” – organizat și implementat de Consiliul Britanic și în cadrul căruia s-au realizat resurse educaționale menite să susțină predarea educației de mediu de orice profesor, oriunde în lume.

La întâlnire au participat dna Alina Constantinescu, coordonatorul proiectului (British Council România) și Sir David Moran, Ambasador Regional COP26 pentru Europa, Asia Centrală, Turcia și Iran. Aceștia au apreciat importanța distribuirii materialelor către profesorii din România și a implicării acestora în toate cele trei etape ale proiectului: training, activități la clasă folosind resursele menționate și dezvoltarea unor proiecte de mediu, cu participarea elevilor, la nivel de clasă, școală sau comunitate.

Au urmat apoi două zile de lucru intens la Brașov, în cadrul proiectul Erasmus “Deepening Democracy”, alături de licee și ONG-uri din Portugala, Polonia și România care ne-au confirmat încă o dată faptul că putem învăța unii de la alții, că avem probleme comune dar că le putem depăși împreună căutând și aplicând soluții care și-au demonstrat viabilitatea în contexte similare.

Orele de lucru și de relaxare alături de partenerele noastre au întărit, fără putință de tăgadă, opinia noastră conform căreia activitatea de lucru intens în cadrul proiectelor – începând cu etapa de conturare a ideilor și de completare a formularelor de candidatură și până la cea de implementare, evaluare și follow-up – îmbină în mod fericit învățarea continuă, activitățile reciproce de schimb de experiență și mentorat cu dezvoltarea unor relații armonioase de colaborare și prietenie, de lungă durată, între școli partenere europene și nu numai.

Luiza Crivăț, #AmbasadorErasmus

Vrei să fii ambasaDOR de învățare? Hai în rețeaua ANPCDEFP! (Termen limită deschis)

Ce trebuie să faci?

1. Să completezi acest scurt formular de înscriere.
2. Să îți scrii povestea de învățare în context european în cca 700 de cuvinte (încearcă să răspunzi, în propriul tău stil, la întrebări precum: cum m-a transformat experiența din proiect? a avut mobilitatea mea impact asupra celor din jurul meu? ce vreau să transmit celorlalți? cum aș putea motiva pe cineva să încerce Erasmus+ sau Corpul European de Solidaritate?).
3. Să ne spui, într-un video de cel mult 1 minut, de ce vrei să fii ambasador.

Articolul/eseul și video-ul trebuie să ajungă la adresa comunicare.an@anpcdefp.ro. Video-ul poate fi trimis prin transfer sau ca link, după ce în prealabil a fost încărcat pe canalul tău de Youtube. Un avantaj: dacă ai de spus o poveste de includere – adică dacă ai fost implicat într-un proiect european care a avut ca prioritate includerea persoanelor cu oportunități reduse sau care a creat resurse pe includere

Ce oferim?

O comunitate. Un cadru de învățare. Resurse. Oportunități de formare. Materiale. Vizibilitate. Climat pozitiv. Energie bună.

#AmbasadorERASMUS vorbește cu entuziasm despre experiențele sale în proiectele educaționale europene și despre „cultura Erasmus“ în care a învățat și a crescut, în ultimii 25 de ani. urmărește-l și solicită-i să-ți vorbească despre activitățile sale și despre programele Erasmus+ și Corpul European de Solidaritate.

Proiect de mobilitate în învățământul universitar finanțat prin Programul de Educație, Burse, Ucenicie și Antreprenoriatul Tinerilor în România, 2014-2021

Proiectul de mobilitate finanțat din granturile Spațiului Economic European (SEE) face parte din strategia Universității de Vest din Timișoara pentru internaționalizare în general, susține obiectivul de creștere a mobilităților studențești și ale personalului didactic și non-didactic cu țările din Spațiul Economic European și contribuie direct și indirect la obiectivul mai general de creștere a numărului de parteneri internaționali și al proiectelor internaționale educaționale și de cercetare. Proiectul răspunde unei nevoi specifice pe care am identificat-o în procesul de organizare a mobilităților studenților și personalului (pentru studii, plasament, predare și/sau formare) cu instituții de învățământ superior situate în țări din Spațiul Economic European. Astfel, programele de mobilitate existente (de exemplu, ERASMUS+) oferă posibilitatea de a sprijini mobilitățile cu o subvenție mai mică decât subvenția care ar putea fi alocată pentru aceeași mobilitate prin intermediul acestui proiect specific. Având în vedere costurile de viață din Norvegia sau Islanda, de exemplu, care depășesc media europeană, precum și faptul că Universitatea de Vest din Timișoara, la fel ca multe alte universități, nu are un buget alocat pentru sprijin financiar suplimentar, mulți dintre studenții și membrii personalului nostru evită să opteze pentru mobilitățile care au loc în aceste țări specifice, deși interesul există, precum și oportunitatea de a face acest lucru (acordurile bilaterale/Erasmus+ în acest sens fiind pe deplin funcționale).

Acest lucru a determinat ca unele parteneriate să devină inactive și, ulterior, să fie încheiate. Mai mult, legăturile academice susținute prin intermediul mobilităților au determinat și în special eventualelor consorții pentru proiecte educaționale sau de cercetare pentru a exclude partenerii norvegieni/români. Mai mult decât atât, partenerii norvegieni se luptă constant să sprijine mobilitățile din Europa printr-o varietate de programe de mobilitate, în timp ce posibilitatea ca studenții și personalul lor să aleagă România, în general, și în special Universitatea de Vest din Timișoara, este, în opinia noastră, determinată direct de interacțiunea cu studenții și personalul român în general, și cu membrii comunității academice din Universitatea de Vest din Timișoara, mai precis. Universitatea de Vest din Timișoara susține proiecte culturale specifice, iar legăturile strânse cu actorii din învățământul superior din SEE sunt esențiale pentru a asigura reprezentarea culturală, socială, politică a acestui spațiu dar și principiile care vor transforma comunitatea locală într-un punct important pentru reprezentarea și conectarea popoarelor/țărilor/națiunilor/regiunilor.

Prin urmare, proiectul curent constituie o oportunitate de care pot beneficia toate universitățile implicate în fluxurile de mobilitate preconizate, pentru că răspunde unora dintre obiectivele Programului de educație, burse, ucenicie și antreprenoriat pentru tineri (ESAYEP), 2014-202:

• îmbunătățirea calității și relevanței educației și formării (prin schimburi de bune practici, prin importarea de modele de educație și formare, prin conectarea a două zone sociale, politice și economice foarte diferite și sisteme de învățământ etc.);
• realizarea de mobilități de studiu pentru studenții din învățământul superior și personalul didactic și non-didactic din țările donatoare și beneficiare (prin proiecte de mobilitate precum acesta, care oferă subvenții direct proporționale cu cheltuielile de viață din țara în care se desfășoară mobilitatea și prin schimburi care pot transforma în proiecte suplimentare și alte mobilități).

Proiectul abordează toate aceste provocări prin sprijinirea mobilităților studenților și a personalului didactic și non-didactic, pentru studii, predare și instruire, între Universitatea de Vest din Timișoara, România și următoarele instituții de învățământ superior norvegian și islandez: Østfold University College, Universitatea Nord, Universitatea din Oslo, M.F. Școala Norvegiană de Teologie, Universitatea de Științe Aplicate din Norvegia de Vest. Un număr semnificativ de mobilități a fost alocat mobilităților de personal datorită faptului că partenerii deja existenți (fie din programul Erasmus+, fie din Programul de Granturi SEE 2009-2014) sunt pregătiți să sprijine mai multă interacțiune și coeziune între cele două instituții/sisteme de învățământ superior, prin predare și instruire în Norvegia, respectiv în România.

Noii parteneri instituționali au preferat mobilitățile personalului pentru începutul cooperării noastre, cu scopul de a dezvolta în viitor un cadru solid pentru schimburile de studenți, dar și pentru colaborarea în proiecte educaționale ulterioare care vizează creșterea calității procesului educațional prin transferuri de bune practici, urmărind:

• Extinderea mobilităților de predare și formare vor crește, coerența programelor de învățământ și a politicii instituționale între universitățile din România și Islanda/Norvegia, care ar putea, la rândul lor, să deschidă calea către mobilități de studii și plasament mai reușite între aceleași instituții.
• Mobilitatea studenților – inclusă în proiectul de fluxuri de schimb cu parteneri tradiționali din SEE, sprijină interesul existent din partea studenților pentru mobilitățile atât de ieșire, cât și de intrare din aceste instituții.

Domeniile tematice preferate pentru schimburi (economie, informatică, științe sociale și științe umane, inclusiv limbi) sunt, de asemenea, domenii în care sistemul de învățământ românesc poate beneficia de contribuții din partea instituțiilor de învățământ superior din SEE pentru a-și îmbunătăți dimensiunile calitative și internaționale. Din fericire, sunt și domenii în care instituțiile de învățământ românești, în general, și Universitatea de Vest din Timișoara, în mod special, performează destul de bine și conduc eforturi de internaționalizare prin intermediul academicienilor și studenților implicați în programele de studiu organizate în aceste domenii.

Cu toate acestea, scopul nostru este să extindem numărul de domenii pentru schimburi, deoarece majoritatea partenerilor sunt universități comprehensive, așa cum este cazul Universității de Vest din Timișoara. Obiectivul proiectului a implicat organizarea unui număr de 8 mobilități de ieșire (2 SMS, 5 STA și 1 STT) și 1 STT mobilitate de intrare, între Universitatea de Vest din Timișoara, România și un număr de 5 instituții de învățământ superior din Norvegia și Islanda, în anul universitar 2019-2020.

Pe termen lung, proiectul va aborda comunitățile tuturor instituțiilor de învățământ superior implicate prin dezvoltarea programelor de învățământ, prelegeri oferite de academicieni internaționali, schimburi de studenți, schimb de bune practici la nivel academic și administrativ și chiar politica instituțională privind internaționalizarea. Valoarea adăugată a acestui proiect constă în contribuția solidă pe care partenerii donatori o vor aduce la procesele și eforturile de internaționalizare ale Universității de Vest din Timișoara, ca principal centru de educație și cercetare din vestul României.

Învățământ universitar în Erasmus+

#EOD2022 – Erasmus Open Doors 2022 – TÂNĂR ERASMUS: ÎN EUROPA, ÎN ÎNTREAGA LUME

#EOD2022 – Erasmus Open Doors 2022 – este un eveniment devenit tradiție, aflat la cea de-a XII-a sa ediție, prin care Agenția Națională urmărește promovarea Programului Erasmus+ și a oportunităților sale de mobilitate în domeniul universitar.

Ediția din 2022 are loc pe durata unui semestru aniversar, însemnând că încurajăm desfășurarea evenimentelor în perioada februarie – iunie 2022, în funcție de programul decis la nivelul fiecărei universități și de campaniile de informare și promovare planificate.

Anul 2022 un an poartă două embleme importante la nivel european și vă invităm să le integrați în cadrul evenimentelor #EOD2022:

Erasmus 35 – Erasmus 25

Anul acesta se împlinesc 35 de ani de la lansarea Programului Erasmus în Europa (1987) și 25 de ani de la lansarea acestuia în România (1997). Este un an în care vom celebra povestea de succes a acestui program care a schimbat viețile și a deschis mințile numeroșilor participanți la mobilități și experiențe transnaționale de învățare, participanți care se ridică deja la un număr de peste 10 milioane.

Unul dintre modurile în care Comisia Europeană va sărbători programul Erasmus+ este prin emiterea unei monezi de 2 Euro cu un design ales în urma unei competiții deschise organizate în 2021. Pe 1 iulie 2022, această monedă va fi pusă în circulație de statele membre UE din zona Euro.

Anul European al Tineretului - Fă-ți vocea auzită!

Anul 2022 a fost desemnat Anul European al Tineretului, scopul său fiind acela de a scoate în evidență rolul important pe care îl joacă tinerii în construirea unui viitor mai bun – mai verde, mai incluziv și mai digital. Oferind numeroase posibilități de a învăța, de a împărtăși opinii, de a cunoaște oameni și de a participa la activități în toată Europa, Anul European al Tineretului este ocazia potrivită de a privi înainte cu încredere și speranță, în perspectivă post-pandemică.

Prin intermediul Anului European al Tineretului, Comisia, în cooperare cu Parlamentul European, cu statele membre, cu autoritățile regionale și locale, precum și cu părțile interesate și tinerii înșiși intenționează:

• să onoreze și să sprijine generația care a făcut cele mai mari sacrificii în timpul pandemiei, oferindu-le noi speranțe, forță și încredere în viitor, prin evidențierea modului în care tranziția verde și cea digitală oferă perspective și oportunități reînnoite;
• să încurajeze toți tinerii, în special pe cei cu mai puține oportunități, pe cei proveniți din medii defavorizate, din zone rurale sau îndepărtate sau care aparțin unor grupuri vulnerabile, să devină cetățeni activi și actori ai schimbării pozitive;
• să promoveze oportunitățile oferite tinerilor de politicile UE, cu scopul de a sprijini dezvoltarea personală, socială și profesională a acestora. Anul european al tineretului va merge mână în mână cu punerea în aplicare cu succes a instrumentului NextGenerationEU în ceea ce privește oferirea de locuri de muncă, oportunități în materie de educație și formare de calitate; precum și
• să se inspire din acțiunile, viziunea și cunoștințele tinerilor pentru a consolida și a revigora în continuare proiectul comun al UE, pe baza Conferinței privind viitorul Europei.

Vă invităm să implicați cât mai mulți studenți în activitățile și evenimentele locale pe care le veți organiza cu ocazia #EOD2022 și să îi incurajați sa participe la Programul Erasmus+ pentru a avea o experiență de mobilitate unică.

De veghe în lanul de lavandă – o poveste Erasmus

Totul a început într-o lumină extrem de incertă, era debutul pandemiei care urma să marcheze viețile tuturor. Toate cursurile și stagiile au trecut în mediul online, iar contactul atât de necesar cu pacientul al studenților din anii clinici ai facultății de medicină a dispărut complet. Eram în anul 3 pe atunci, un an de tranziție între disciplinele preclinice și cele clinice ale medicinei. Era anul în care bazele comunicării cu pacientul si adaptarea la responsabilitățile din spital ar fi trebuit sa fie puse, dar online-ul ne-a răpit aceste lucruri.

De mult îmi doream să văd cum se face medicina în străinătate, să văd cum este să faci parte dintr-un alt sistem și dacă m-aș putea adapta unei astfel de schimbări. Îmi doream să mă supun unei astfel de provocări, să fiu pusă în situația în care trebuie să mă descurc singură printer necunoscuți și totodată voiam să trăiesc pe pielea mea sloganul “vrem o țară ca afară”. Astfel, luând în considerare toate aceste aspecte, am decis să aplic pentru programul Erasmus, iar în urma repartiției am obținut un loc la Universitatea Aix-Marseille din Marsilia, Franța.

Rezultatul a fost o bucurie, bucurie pe care am putut să o simt în totalitate de abia în prima zi când am pășit în cadrul Hexagonului.

Când am ajuns în Marsilia am fost întâmpinată de un oraș vibrant, ritmurile de muzică africană se împleteau cu mirosul proaspăt al mării, iar diversitatea de culturi din jurul meu era copleșitoare. Încetul cu încetul am început să cunosc studenți Erasmus din toate colțurile lumii și de la toate facultățile – erau ușor de observat într-o mulțime, toți voiau să se împrietenească și să cunoască alți studenți. Una dintre primele provocări a fost integrarea printre studenții francezi, dacă printre ceilalți studenți Erasmus era ușor să te înțelegi vorbind franceza cu accentul propriu, printre nativi prima întrebare de care ne loveam era: de unde e acest mic accent al tău? După multe încercări de a ghici țara mea de proveniență, a trebuit să le dezvălui originea micului accent atât de intrigant pentru francezi. Dacă la început mă simțeam exclusă din colectivul de studenți francezi sau mai bine zis, îmi dădeau impresia că este ceva în neregulă cu mine, într-o zi unul dintre pacienții de care eram responsabilă mi-a spus un lucru foarte frumos: ai un accent special, să nu îl pierzi niciodată, astfel îți vei aduce aminte întotdeauna de unde provii! Cuvintele lui m-au făcut să mă simt mândră că eram acolo, că munceam alături de francezi cot la cot, că participam activ la toate prezentările pacienților, că eram responsabilă la fel de mult ca și studenții lor de tratarea pacienților pe care îi aveam în grijă și nu în ultimul rând, mi-au confirmat că am luat decizia bună atunci când am hotărât să plec în străinătate.

O altă provocare, de care studenții Erasmus la medicină se lovesc, este că la fiecare schimbare a stagiului (și de obicei sunt undeva în număr de zece), o luăm cu totul și cu totul de la capăt. O noua echipă în care ne integrăm, a cărei încredere trebuie să o câștigăm și ai cărei pacienți îi îngrijim. Acest mediu te menține într-o stare de alertă constantă, îți hrănește ambiția interioară și te face să îți dorești să fii cu fiecare zi ce trece mai bun. Experiența clinică acumulată în acest an mi-a permis să văd cu proprii ochi ce înseamnă medicina practică, să înțeleg ce reprezintă fiecare specialitate și să îmi fac o idee despre ce înseamnă medicina în Occident și ce învățături pot aduce atunci când revin în țară.

Faptul că am plecat un an în străinătate, pentru mine nu a însemnat că voi pune pe pauză activitățile în care mă implicam atunci când eram în țară, ci din contra, am încercat să le integrez în viața de zi cu zi pe care o duceam în Marsilia. Astfel, am preluat poziția de Vicepreședinte de Relații Interne din cadrul Scientific Organisation of Medical Students, asociație în cadrul căreia mă implic încă din primul an de facultate și care prin activitățile pe care le organizează vrea să aducă știința mai aproape de studenți. Perspectiva vestică pe care am dobândit-o în cadrul experienței Erasmus m-a ajutat să îmi dezvolt și mai mult abilitățile de comunicare, înțelegere și ascultare a oamenilor și totodată m-a făcut să realizez cât de important este în viață să le oferi tinerilor deschidere către ceva nou.

Anul petrecut în Provence m-a învățat că accentul este de fapt un lucru extrem de benefic – astfel, am pus accentul pe dezvoltare profesională, pe îmbogățire culturală, pe întrajutorare și pe ce voi aduce înapoi acasă. Printre săculeții de lavandă, razele de soare și valurile mării, în sufletul meu se va afla pentru totdeauna această experiență care mi-a oferit o nouă perspectivă și a contribuit la maturizarea mea.

Cătălina Sabina Cremeneanu, studentă la Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București participantă într-o mobilitate de studiu Erasmus la Universitatea Aix-Marseille, Franța

Alianțe de Universități Europene: Rezultatele Apelului 2022

Rezultatele Apelului 2022 pentru Alianțele de Universități Europene au fost publicate în data de 27 iulie 2022 de către Comisia Europeană: cu un buget record de 272 de milioane EUR din programul Erasmus+, 16 universități europene existente vor continua să primească sprijin, iar patru noi alianțe vor putea să își înceapă cooperarea. Împreună cu cele 24 de alianțe selectate în 2020, un total de 44 de universități europene reunesc în prezent 340 de instituții de învățământ superior din capitale și regiuni îndepărtate din 31 de țări.

Universitățile europene sunt alianțe ale instituțiilor de învățământ superior din întreaga Europă care cooperează în domeniul educației, cercetării și inovării în beneficiul studenților, al cadrelor didactice și al societății. Fiecare alianță primește un buget de până la 14,4 milioane EUR din programul Erasmus+ pentru o perioadă de patru ani. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă în comparație cu valoarea maximă de 5 milioane EUR pentru trei ani în cadrul cererilor de propuneri Erasmus+ anterioare.

Apelul 2022 pentru candidaturile depuse de universitățile europene din cadrul programului Erasmus+ a fost structurat în jurul a două teme:

1. Oferirea unei finanțări durabile pentru alianțele de succes deja existente ale instituțiilor de învățământ superior în vederea urmăririi viziunii lor pe termen lung – cele 16 alianțe câștigătoare din această categorie s-au extins la aproximativ 30 de noi instituții de învățământ superior.
2. Sprijinirea creării de noi universități europene în întreaga Europă, reunind diverse instituții de învățământ superior în jurul unor viziuni strategice comune – patru noi alianțe vor putea să își înceapă cooperarea.

Printre cele 20 de alianțe transnaționale selectate, regăsim 7 instituții de învățământ superior din România.

Tema 1: Intensificarea cooperării instituționale transnaționale profunde prealabile

• Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București, în cadrul „The European University of Social Sciences” (CIVICA)
• Universitatea din București în cadrul „CIVIS - a European Civic University” (CIVIS 2)
• Universitatea Tehnică de Construcții din București, în cadrul „European University for Smart Urban Coastal Sustainability” (EU-CONEXUS Plus)
• Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, în cadrul „European Universities Transforming to an Open Inclusive Academy” (EUTOPIA MORE)
• Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, în cadrul „Fostering Outreach within European Regions, Transnational Higher Education and Mobility” (FORTHEM)

Tema 2: Dezvoltarea unei noi cooperări instituționale transnaționale profunde

• Universitatea din Oradea in cadrul „European University alliance for sustainability: responsible GRowth, inclusive Education and ENvironment” (EU GREEN)
• Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iași in cadrul „INGENIUM – European University” (INGENIUM)

Tineret în Erasmus+

„Getting Youth Work Back on Track”: redresarea post-pandemică a activităților cu și pentru tineri la nivel european

În perioada 13 – 16 iunie 2022, a avut loc la Helsinki, în Finlanda, Youth Work Recovery Conference, o reuniune europeană care a creat cadrul unor discuții cu profesioniști din domeniul tineretului pentru aproximativ 120 de participanți din 27 de țări. Reprezentanții unor organizații și instituții care susțin, la nivel european și național, domeniul tineretului, s-au bucurat de sprijinul financiar al Agențiilor Naționale ale programului Erasmus+ din Finlanda, Croația, Germania, Portugalia și Slovenia și de suportul logistic al echipei care coordonează rețeaua Research based Analysis for European Youth Programme - RAY. Delegația României a fost formată dintr-un reprezentant al Departamentului Tineret din cadrul ANPCDEFP și de către reprezentanți ai unor organizații de tineret (Curba de Cultură, Organizația Națională Cercetașii României).

Un mix de cunoscători ai politicilor europene, de cercetători în domeniul tineretului, dar și lucrători de tineret care s-au confruntat și/sau se confruntă încă cu efectele pandemiei și ale crizei post-pandemice au folosit contextele create de organizatori pentru a-și împărtăși experiențele din timpul pandemiei de Covid, pentru identificarea atât a lacunelor din cadrul măsurilor de sprijin existente cât și a mecanismelor specifice și concrete necesare pentru ca redresarea post-pandemică a activitităților cu și pentru tineri să aibă loc cât mai curând, în toate statele membre ale UE și chiar și în statele partenere.

Obiectivul principal al participanților la conferință a fost identificarea unor acțiuni care, pe baza experiențelor pandemice, să contribuie la conturarea unui plan de redresare în patru timpi (imediat, termen scurt, mediu și lung) și care să se adreseze tuturor factorilor implicați: lucrătorilor de tineret la nivel personal, organizațiilor de tineret, autorităților cu atribuții și responsabilități în domeniul tineretului.

Discuțiile au fost intense, iar echipa RAY a contribuit masiv la sintetizarea tuturor ideilor care și-au găsit drumul către padleturi și stickynotes. O problemă des menționată, cea a sănătății mentale atât la nivelul tinerilor, cât și în rândul lucrătorilor de Tineret, a fost repede identificată ca fiind o nevoie comună care necesită o abordare coordonată la nivel european. A fost de asemenea discutată, o dată în plus, necesitatea certificării și recunoașterii muncii lucrătorului de tineret la nivel european printr-o abordare comună, astfel încât aceasta ocupație să aibă locul și rolul potrivite muncii depuse. Un alt punct discutat a fost necesitatea continuării unei abordări flexibile din partea Agențiilor Naționale în ceea ce privește proiectele Erasmus+ derulate cu tineri, abordare deja aplicată în perioada pandemică. Pe de altă parte, se face simțită nevoia unei mai mari implicări a ministerelor de tineret în munca cu lucrătorii de tineret și cu tinerii, prin propunerea și susținerea de politici comune care să sprijine acest sector. Au fost reținute măsurile de bună practică de impact, de tipul celei din Finlanda, care, în timpul pandemiei de Covid, a trecut lucrătorul de tineret pe lista profesiilor în situație de risc pentru a putea beneficia de susținere din partea statului, sau a celei din Islanda care a creat un fel de treasure chest cu surse, resurse, mijloace si metode de lucru pentru tineri și lucrători de tineret.

Conferința a însemnat, pentru toți cei prezenți, un cadru de discuții și de învățare care a folosit poveștile cu și despre tineri ca principal instrument al identificării liniilor de acțiune ale unui cadru mai larg, care să sprijine la nivel european redresarea și regândirea activităților de tineret în perspectiva anului 2030.

„Pentru mine conferința a fost un exemplu de organizare, s-au abordat subiecte complexe, cu un număr foarte mare de participanți, într-un timp foarte scurt. M-am bucurat să aflu rezultatele cercetării cu privire la efectele pandemiei asupra tinerilor, precum și concluzia generală că este nevoie de mai multă cercetare cu privire la felul in care a fost afectată sănătatea mintală și starea generală de bine (wellbeing) a tinerilor.

Interacționând cu mulți participanți cu profile foarte diferite, am plecat acasă cu concluzia că este nevoie de mai multă cercetare, că aceasta trebuie făcută de echipe combinate de teoreticieni și practicieni, că este nevoie de abordări noi în ceea ce privește metodele de cercetare (de exemplu, că nu putem să creăm chestionare cu întrebări formulate cu "mintea de ieri" înainte de a identifica noi tendințe și tipare prin cercetare calitativă, sau că este foarte utilă "infuzia" unor noi metode prin care să ne uitam la viitor, cum ar fi metodele de prognoză și anticipare).

Și mai vin acasă cu concluzia că, pentru oamenii care lucreaza cu tinerii la firul ierbii, este necesară elaborarea de manuale practice, care să "traducă" elementele cheie pe care va fi necesar să ne concentrăm în următoarea perioadă în lucrul cu tinerii și care să conțină instrumente și metode ușor de pus în practică.

Ca gând general, m-am bucurat să văd că oamenii implicați in echipa RAY sunt oameni cu multă experiență la toate nivelurile, atât experiența practică în lucrul cu tinerii și în facilitare, cât și experiența în cercetarea și în formularea de propuneri de politici. Cred că e un început bun pentru o planificare a următorilor ani care să sprijine tinerii în felul în care au ei nevoie, după acești ani de interacțiune diferită cauzată de pandemie.” (Adriana Popescu, lucrător de tineret)

Pentru ca acest cadru și viitorul Plan de Acțiune 2030 Dincolo de Redresare să beneficieze de cât mai multe informații care să vină direct de la sursă, respectiv de la tineri, lucrătorii și organizațiile de Tineret, rețeaua RAY pregătește în această perioadă și un studiu bazat pe o anchetă încă în derulare la nivel european. Dacă nu ați completat chestionarul, o puteți face urmând acest link: researchyouth.net/recovery.

Youth Work Recovery Conference beneficiază de sprijinul rețelei RAY care urmărește îndeaproape ca ecourile acestei reuniuni să reverbereze în mintea și sufletul celor care sunt cu adevărat interesați de sprijinirea tinerilor în cele mai diferite moduri. In acest sens, pe 27 iunie 2022, a avut deja loc o discuție on-line a principalilor facilitatori ai conferinței, prilej de rememorare a rezultatelor obținute dar și de amintire a acțiunilor viitoare pe care RAY le propune pentru ca aceste rezultate să fie implementate. La jumătatea lunii august 2022, pe pagina web a RAY va fi publicată sinteza Youth Work Recovery Conference, sub forma unor recomandări pentru redresarea activităților de tineret. Ziua de 15 septembrie 2022 va fi dedicată pentru dezbaterea simultană, la nivel european, național și regional, în grupuri mai mari sau mai mici, a acestor recomandări. Pe baza recomandărilor, este de așteptat ca la nivel național, precum și la nivelul factorilor interesați europeni să fie elaborate abordări strategice și acțiuni concrete care să țină cont de anumite contexte. Decidenții politici din Statele Membre și de la nivelul UE sunt de asemenea chemați să ia act de aceste recomandări și de dezbaterile din jurul lor pentru a acționa decisiv, prin decizii politice majore la redresarea activităților destinate tinerilor, chiar în anul care este încă dedicat lor la nivel european.

Corpul European de Solidaritate

Ce este și care sunt oportunitățile oferite

Tinerii și organizațiile pot participa la proiecte finanțate prin Corpul European de Solidaritate prin care pot să învețe, să se dezvolte și să vină în sprijinul comunităților din care provin. Printre avantaje:

• organizațiile pot deveni o resursă importantă pentru comunitate dacă dezvoltă proiecte de solidaritate
• tinerii își pot ajuta organizația să se dezvolte și să răspundă mai bine nevoilor comunității
• participanții își pot dezvolta competențe personale și profesionale

Cursurile organizate prin Corpul European de Solidaritate sunt gratuite. Consultă calendarul acestora sau vezi direct mai multe detalii mai jos.

Noul program Erasmus+ sprijină Pactul verde european (European Green Deal) și Politicile Uniunii Europene în domeniul climei. În conformitate cu prevederile acestui acord european, programul va oferi stimulente financiare participanților care utilizează moduri de transport durabile. De asemenea, va investi în proiecte care promovează conștientizarea problemelor de mediu și vor facilita schimburile legate de atenuarea crizei climatice.

sau

Niciun gest nu este prea mic, nicio contribuție nu este lipsită de importanță! Ce mai poți face:

OLIMPIADA DE ȘTIINȚE CLIMATICE 2022

Tinerii sub 25 de ani din întreaga lume sunt invitați să participe la Olimpiada de Științe Climatice, ediția 2022, ca să găsească o soluție la cea mai mare problemă a schimbărilor climatice și să devină liderii climatici de mâine.

Olimpiada se va desfășura online și constă în patru runde: calificări, sferturi de finală, semifinale și finală.

Primele două runde constau într-un test cu variante multiple de răspuns. În ultimele două runde este necesară o propunere detaliată pentru a rezolva o problemă climatică din lumea reală. Problemele vor acoperi 7 subiecte diferite: energie curată, agricultură, resurse de apă, biodiversitate, economie durabilă, transport sustenabil și dezvoltare globală.

Primele 10 echipe clasate vor fi premiate cu următoarele:

• Locul 1: $ 5.000 USD
• Locul 2: $ 3.000 USD
• Locul 3: $ 2.000 USD
• Locul 4-6: $ 1.000 USD fiecare
• Locul 7-10: $ 500 USD fiecare

Pe lângă premiile în bani, primele 3 echipe pot avea șansa de a-și prezenta soluțiile la Summitul Națiunilor Unite privind Clima 2022 din Cairo, Egipt.

TRAINING KIT: “TRAINING ESSENTIALS”

Parteneriatul de tineret UE-CoE a relansat Training Kit-ul “Training Essentials”, care are drept scop echiparea lucrătorilor de tineret și a formatorilor de tineret cu elementele esențiale ale formării în domeniul educației non-formale.

Training Kit-ul urmărește să fie un instrument practic pentru ca aceștia să își dezvolte competențele de formare și să afle mai multe despre teoria educațională, concepte, instrumente, practici, resurse, precum și sfaturi practice. Manualul este scris de formatori pentru formatori și lucrători de tineret din domeniul european al tineretului.

Certificatul Lingvistic European pentru proiecte inovatoare în domeniile predării și învățării limbilor străine

În anul 2022, competiția finalizată cu acordarea Certificatului lingvistic european pentru proiecte destinate predării și învățări limbilor străine nu se organizează. Competiția se va relua în anul 2023, iar Certificatul lingvistic european se va acorda numai proiectelor finanțate prin Programul Erasmus+.

Prioritățile 2022 - 2023, pe baza cărora se vor evalua și candidaturile de anul viitor, sunt:

Prioritatea 1

Sprijinirea includerii în școli, instituții de educație și formare profesională, instituții de învățământ superior și organizații de educație a adulților a migranților și refugiaților nou-sosiți, prin promovarea unor

1. Măsuri menite să sprijine copiii refugiați și
2. Dezvoltarea dimensiunii incluzive a instituțiilor de învățământ, prin:

• abordări pedagogice care au în vedere identitățile culturale și sociale ale elevilor și studenților migranți și le apreciază ca fiind avantaje de necontestat;
• promovarea multilingvismului și a „conștientizării lingvistice” – prin aprecierea ca binevenite alături de limba de școlarizare a tuturor limbilor vorbite de elevi, părinți și de alte părți interesate din școli și comunități → obținerea unor rezultate academice mai bune, consolidarea unui sentiment de apartenență și a stării de bine în școală;
• păstrarea unui dialog deschis cu toți actorii și cu întreaga comunitate școlară, cu implicarea părinților și a altor părți interesate.

Prioritatea a 2-a

Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice pentru a aborda incluziunea și dialogul intercultural, în special în ceea ce privește o diversitate lingvistică crescută în clasă, prin

• practici care contribuie la abordarea diversității crescute în școli;
• inițiative și pedagogii care să contribuie la îmbunătățirea competențelor și a expertizei cadrelor didactice și a personalului educațional, în general, pentru a preda în contexte multilingve, multiculturale.

Un raport Eurydice din 2019 intitulat „Integrarea elevilor din mediile migranților în școli în Europa” constată că astfel de practici:

• ajutați elevii migranți să învețe mai ușor limba de predare
• le oferă șansa de a-și reconstitui identitatea de sine într-un mod pozitiv, deoarece limba (limbile) și cultura (culturile) lor sunt apreciate, alături de cele ale țării gazdă.

Prioritatea a 3-a

Proiecte care abordează minoritățile și limbile regionale ca mijloc de promovare a echității, a coeziunii sociale și a cetățeniei active

• Incluziunea și respectul pentru bogata diversitate culturală a Europei reprezintă una dintre prioritățile și obiectivele Comisiei Europene. Patrimoniul cultural al Europei ar trebui protejat și consolidat.
• Recomandarea Consiliului privind o abordare cuprinzătoare a predării și învățării limbilor străine se referă la practicile existente în regiunile bilingve și multilingve, în care limbile „de origine”, limbile regionale sau minoritare sunt predate împreună cu alte limbi de școlarizare. Multe abordări pedagogice interesante pot fi găsite în astfel de regiuni din Europa.
• Proiectele cărora li se poate atribui Certificatul lingvistic european ar trebui să ilustreze astfel de practici și să vizeze în special promovarea echității, a coeziunii sociale și a cetățeniei active.

Prioritatea a 4-a

Învățarea limbilor străine pentru a veni în sprijinul dezvoltării personale a cursanților adulți, prin dezvoltarea, transferul și implementarea unor:

• metode și tehnici de predare a limbilor străine care pot permite lucrul cu cursanții adulți cu mai puține oportunități, în special cu un nivel scăzut de calificare;
• învățarea limbilor străine prin mentorat, auto-dezvoltare, sarcini din viața reală care încurajează cursanții adulți să se confrunte cu mai multe provocări și complexități și să-și consolideze încrederea;
• practici care permit creșterea mobilității profesorilor de limbi străine și a educatorilor care lucrează cu cursanții adulți cu mai puține oportunități;
• rețele ale instituțiilor care oferă servicii de dezvoltare a competențelor lingvistice.

Proiectele premiate în 2021 au fost:

Webinare organizate de EAQUALS și ECML dedicate educației lingvistice și multilingvismului

EAQUALS (The Evaluation and Acreditation of Quality Language Services - Asociația pentru evaluarea și acreditarea serviciilor lingvistice de calitate) a fost fondată în 1991 și este o asociație non-profit înregistrată în Anglia și Țara Galilor. Webinarele și resursele acoperă o serie de teme relevante pentru profesori, formatori de profesori, manageri academici și directori de studii și furnizează studii de caz privind trecerea la livrarea online a cursurilor.

ECML (The European Centre for Modern Languages of the Council of Europe - Centrul European pentru Limbi Moderne al Consiliului Europei) promovează excelența în educația lingvistică având ca obiectiv strategic susținerea statelor membre în implementarea unor politici eficiente de predare/învățare a limbilor străine prin:

• susținerea învățării și predării tuturor limbilor străine;
• promovarea dialogului și a schimbului între profesioniștii activi în domeniul educației lingvistice;
• instruirea multiplicatorilor;
• sprijinirea rețelelor prin organizarea și finanțarea unor programe și proiecte de cercetare.

Vă recomandăm:

Corpul uman la înălțime: